vineri, martie 26, 2010

Tablou (Iuliana)



- Cum te simti acum?
- E ca atunci cand alergi pe nisipul ud, cu vantul in par si haine, cu mirosul marii umplandu-ti plamanii, pana cand realizezi ca alergi singura..
- Atunci imagineaza-ti un tablou si descrie elementele pe care ti le dau. O sa te cunosti mai bine dupaia..
- Ok..
- Cum e nisipul tau?
- Nisipul e ud si inchis la culoare. E rece,si parca se joaca sub talpile mele..
- Iti ofera vreun sentiment?
- De melancolie. Nu-mi dau seama daca e vesel sau trist. Ma face sa ma gandesc, ma face sa sper. Cu fiecare pas ma cufund in el, si totodata in visare.. Nu-mi dau seama..
- Vezi vreo piramida?
- Nu..e mai degraba o imagine cu plaja, cu nisip, cu mare..
- Dar vreo scara ai?
- Da, dar nu e din lemn. E din noduri de pescari, din franghie. E de un alb murdar si are cateva alge pe ea.
- Si e rezistenta?
- Era candva, dar s-a cam degradat in tip. Totusi, e inca functionabila..
- Apare vreun cal?
- Cred.. desenat pe o piatra, pe un stabilobod. Ca si cum ar alerga..
- Frumos..Pacat ca nu ai stabilopod.
- Atunci alearga inspre mare, cu un puternic sentiment de libertate. E maroniu,cu o coama superba..
- Ultimul element este o floare.
- Sunt mai multe, undeva intr-un colt jos, crescute salbatic prin nisip. Sunt mici de tot si albe.
- Imagineaza-ti acum ca vine o furtuna. Ce au suferit elementele tale?
- Nisipul s-a udat mai rau,racindu-mi picioarele. Scara este acum pe sfert in apa, iar calul a incercat sa opuna rezistenta incercand sa se adaposteasca.
- Si a fugit?
- De-a lungul malului, urmand sa isi continuie drumul la oprirea furtunii.
- Cu floricelele ce s-a intamplat?
- Ele au ramas,sunt prea micute ca sa se rupa. S-au cam..sifonat. Dar imi zambesc in continuare.
- Stii..nisipul reprezinta copilaria ta. Piramida este cunoasterea propiei personalitati. Scara este tendinta de cariera iar calul un viitor partener. Florile reprezinta dorinta de a avea copii.
- Dar furtuna?
- Un necaz, o problema..

marți, martie 09, 2010

vina.

E atunci cand vrei sa scri ceva, dar nu ai nici cea mai vaga idee despre ce.
Cand e martie iar afara ninge cu fulgi mari, mari, de inalbesc orizontul.
Si in loc sa dai vina pe tine, ca nu te concentrezi indeajuns, ca nu depui efort suficient, spui ca fulgii ti-au acoperit ochii, ca din cauza lor nu mai poti scrie niciun rand, nicio fraza.
Dai vina pe altceva. Pe altcineva. Nu conteaza cat de neinsemnat este. Cert e ca nu iei niciodata atitudine, nu vrei sa recunosti ce ai facut. Pentru ca iti e greu.
Spui ca a plecat pentru ca e prost si nu a tinut la tine, nu pentru ca l-ai izgonit tu.
Spui ca si-a pierdut increderea in tine pentru ca a crezut in altcineva, nu pentru ca tu ai mintit.
Spui ca totul merge prost pentru ca destinul nu vrea sa tina cu tine, nu pentru ca ai gresit.
De ce? Pentru ca asa esti tu.
Adica eu.
 
Black Rounded Template by Totul despre Blogger