secretul vietii.

Poate din cand in cand e bine sa renunti la lupta. Sa lasi armele jos si sa dai totu dracu. Sa uiti de razboi,dar si de persoana cu care te-ai luptat. Pentru ca sunt momente cand nu se merita. Degeaba ai impresia ca e vorba de destin, de soarta, de stele. Cand nu ai timp de gandire, actioneaza pe moment. Chiar daca o sa regreti dupa. Uita,iarta,fugi, asteapta. Fa ceva. Si daca faci si e in zadar,las-o balta. Sa se mai sacrifice si altii,nu numai tu.

(nu stiu daca cred in postul asta)

psiholog

De ce in Romania sunt atat de putini oameni care se duc la psiholog?
In alte tari,ajoritatea oamenilor se duc. Considera ca este un lucru normal, ca orcine are nevoie de consiliere, de indrumare. La noi, cine se duce e nebun sau ratat. De ce? Difera in vreun anumit fel? Poate doar felul de a gandi al nostru..sau de a nu gandi.
Traim intr-o societate in care nu vrem sa admitem faptul ca din cand in cand trebuie sa ne exteriorizam sau sa cerem ajutor din exterior. Ar fi fost un lucru bun asta daca ne-am fi ambitionat sa reusim si singuri, dar noi nu numai ca respingem ajutorul,dar ne este lene sa facem ceva individual,si bine. Ce putem de fapt?

esuat.

Cum sa te uit,daca tu nu ma lasi?
Mi-am propus sa nu imi mai pese. Sa las in trecut toate amintirile,toate zambetele si lacrimile noastre. Sa nu imi mai peste de tine,de mine,de noi. Chiar daca tin la tine cum n-am mai tinut la nimeni. Chiar daca tu m-ai invatat sa simt, sa rad si sa risc, chiar daca tu mi-a largit orizonturile.
Vreau sa te urasc. Ca apoi sa te uit. Pentru ca nu mai suntem asa cum obisnuiam sa fim, pentru ca devine din ce in ce mai greu. Pentru ca simt ca nu mai putem continua asa.
Si ma supar, fara sa vreau,din nimicuri, iar tu ma lasi sa cred ce vreau,fara sa dai absolut niciun semn. Iar eu ma decid sa nu iti mai raspund niciodata la salut,sa nu te mai vad vreodata,sa nu mai imi pese de tine. Si cand sunt ferm convinsa ca am reusit, ca am trecut peste,vi inspre mine, ma iei in brate si imi spui ca a trecut prea mult timp de cand nu ai mai facut asta. Iar eu cedez,pentru ca sunt o fraiera,pentru ca de fapt mi-a fost dor,dar nu am vrut sa recunosc.
In scurt timp o luam de la inceput. Ne certam,ne indepartam,dupa care imi spui tot ce vreau sa aud ca sa ne impacam, iar eu cedez si te cred de fiecare data.
Cum sa te uit,daca tu nu ma lasi?


daughtry-used to
Asculta mai multe audio Muzica

iar dor?

Si poate ca imi lipsesc imbratisarile tale si cuvintele tale cu ajutorul carora ma inveseleai.
Poate ca imi e dor sa ma tachinezi,sa ma gadili, sa ai grija de mine.
Poate ca imi e dor sa radem, sa ne certam,sa ne impacam si sa fugim de nebuni tinandu-ne de mana.
Poate imi e dor de tine.
Iar ma? Parca tocmai ce imi trecuse..

2009.

-am luat-o de la inceput, am incercat sa las trecutul in urma.
-am gresit,lasand in urma ce era de fapt mai important.
-am cunoscut persoane ce mi-au schimbat cu adevarat viata.
-mi-am facut prieteni noi.
-am ras in cele mai dificile momente.
-am fost mut prea..euforica..atunci cand trebuia sa fiu cu picioarele pe pamant.
-n-am facut nimic din tot ce mi-am propus.
-am ras cu fiecare ocazie.
-am profitat din plin de orice.
-mi-am pierdut cele mai importante persoane.
-am incercat sa le recuperez.
-am reusit partial,in rest am renuntat definitiv.
-am invatat ce inseamna sa traiesti.
-am privit lucrurile dintr-o alta perspectiva.
-am cunoscut din nou persoane noi.
-am inceput diverse activitati noi.
-am lasat in urma tot ce nu mi-a convenit.
-pe scurt: am ras,am plans,am incercat sa nu mai dau inapoi. am pierdut,nu am recuperat,am incercat sa uit,am plecat, am inchis ochii si am luat-o de la inceput.

Must do pentru 2010? Nu. Anul asta va fi mai spontan decat oricare altul. Anul asta este anul meu!

niciodata

Avea ochii inlacrimati si privea pe fereastra,in gol. Afara nu era nici ploaie,nici soare. Nu parea sa fie nici frig,nici cald. Cateva cupluri se indreaptau spre faleza, tinandu-se de mana. Cu fiecare pereche ce inainta, cu fiecare suras ce il prindea parca din zbor, inchidea ochii si se lasa purtata intr-o lume a ei, necunoscuta de nimeni altcineva.
Voia sa stie cum e. Voia sa tina si ea pe cineva de mana, sa fie stransa in brate si sa ii fie soptite cuvinte dulci la ureche. Dar sa fie adevarate. Sa le simta,asa cum nu reusise sa simta nimic pana atunci.
Pentru ca stelele cazatoare sunt sirete. La fel ca pestisorul de aur,iti indeplinesc dorinta, intorcand-o apoi impotriva ta.
Tot ce si-a dorit s-a indeplinit insa,pe urma, a avut de suferit. A avut parte de primul tinut de mana special cu cel cu care isi dorea asta,insa intr-un joc stupid. Primul sarut,desi mult asteptat, s-a dovedit a fi o gluma. Pana si primul prieten,atat de mult visat,s-a dovedit a fi doar cineva care cauta doar amuzament. Apoi unul dupa altul,an dupa an. Povestea s-a repetat de nenumarate ori: el - spunandu-i usor un "te iubesc",avand doar placeri trupesti in minte, ea - credula,acceptand. Apoi un iute "imi pare rau,sper sa ramanem prieteni".
A incercat,deci,sa nu ii mai pese. Si-a gasit prieteni in sticle de whiskey si tequila,ce incepeau sa se goleasca odata cu venirea serii. Inchidea ochii si se lasa purtata de val, stiind ca nu mai avea pentru ce sa spere.
La inceput inca il astepta pe el,baiatul cu ochii patrunzatori ce aveau sa ii spuna dintr-o simpla privire ce gandea el de fapt. Dar in timp a renuntat la orice vis si si-a incatusat orice speranta.

Habar n-are ca el acum o cauta.Nu a lasat niciun semn pentru a fi gasita, in afara de sticlele goale si lacrimile de pe pervaz. Pentru ca ocazional,desi nu vrea sa admita asta,inca il cauta si ea. Dar, de frica, se va ascunde mereu iar el nu o va gasi..niciodata.