vineri, octombrie 22, 2010

Aberatii.

Am crezut ca voi intelege sensul aberatiilor mele, ca le voi pricepe rostul. Dar ele nu au rost, sunt create fara motiv. Desi poate ca sunt increate, dezvaluindu-si adevarata natura in timp, pacalindu-ma pe mine si facandu-ma sa cred ca aceasta aparitie iluzorie este de fapt reala, ca are o identitate ce ar trebui cautata si gasita.
Credibilitatea existentei lor este aparent plauzibila si ma determina sa ii caut acest sens imposibil de inteles, sleindu-mi toate puterile mentale, secatuindu-ma usor, usor pe dinauntru de viata si de orice urma de ratiune.

2 comentarii:

Anonim spunea...

Nimeni nu vorbeste inca real cu ele .
Nici tu nu poti (intuiesc) .
În schimb ne învartim turandune viata spre de trei ori viteza lumini .
Daca afli solutia sa revi la limita normalului sa îmi spui si mie .
Pana atunci suntem invizibili pentru cei ce raman la aberatia normala a lumini intr-o prizma ce accepta doar viteza stas .

N

Crisa spunea...

Totul are un sens, doar ca in timp.

Frumos blog (:

Trimiteți un comentariu

 
Black Rounded Template by Totul despre Blogger