Cred că de tine ar fi cel mai simplu dar, totodată, cel mai greu să mă îndrăgostesc. Pentu că tu mă asculți și mă ignori în același timp, pentru că tu mă chemi și mă alungi într-o fracțiune de secundă. Pentru că tu ești cel care mă cheamă și apoi fuge, și tot tu ești cel care îmi spune adevărul și apoi mă minte cu nerușinare. Pentru că tu.
Cu tine ar fi cel mai simplu și cel mai greu. Poate chiar am fost pe aproape, poate chiar nu s-a întâmplat deloc. Ai fugit și te-ai întors, ai vorbit și ai tăcut, ai venit și ai plecat.
Cu tine am reușit fără să încerc și cu tine am început dar am și terminat. Mi-ai arătat ce înseamnă să vrei, să speri, să te chinui, să reușești si să o lași baltă. Și toate astea fără să îmi spui exact ce și dacă ai vrut cu adevărat să îmi spui ceva.
Cu tine am zâmbit. Cu tine am văzut apusul. Cu tine am cantat, cu tine am râs, cu tine am plâns, cu tine am povestit. Am stat seri la rând citit la telefon o carte și ne-am împărtășit cele mai ascunse gânduri. Cu tine m-am ascuns de privirile celor din jur, cu tine am văzut lumea cu alti ochi. Ne-am plimbat prin parcuri părăsite și ne-am împărțit pachetul de acasă. Am stat nopți întregi de vorbă, dar și nopți întregi fără să spunem nimic. Am dormit împreună fără ca măcar să ne îmbrățișăm dar ne-am și trezit privindu-ne de parcă totul ar fi avut sens. Ne-am jucat, ne-am mângâiat, ne-am speriat. Mi-ai învâțat melodiile și mi-ai cântat și eu m-am pierdut. Ți-am învățat parfumul și acum tresar de fiecare dată când îl simt pe stradă la oricine altcineva. Ne-am făcut cadouri și am plâns și am împodobit bradul de Crăciun împreună.
Te-am văzut treaz, te-am văzut beat, te-am văzut calm, te-am văzut furios, te-am văzut gelos dar și nepăsător. Ne-am zis cuvinte frumoase și ne-am înjurat și ne-am întrecut în orgoliu. Am scris împreună, am învățat împreună, ne-am și certat împreună, deși de cele mai multe ori ne-am certat singuri. Am așteptat un tren împreună în aceeași gară, am văzut apusuri de soare și am căutat culori, cuvinte, sunete.
Ne-am căutat fericirea împreună dar, totodată, și separat. Ne-am găsit, dar ne-am ignorat. Nu am încercat dar nici nu am eșuat.
M-aș fi putut îndrăgosti de tine. M-aș fi putut îndragosti de mâinile tale, de ochii tăi, de buzele tale. M-aș fi putut îndrăgosti de felul în care scurgi uleiul de pe cartofii prăjiți, de felul în care sforăi, de felul în care închizi ochii și lași capul întro parte atunci când vine versul ăla care îți place ție mai mult, de felul în care te îmbraci, de felul în care dormi, de felul în care conduci, de felul în care dansezi, de felul în cate te iei de mine sau de felul în care mai tragi un fum din țigară. Dar tu ai preferat să alegi totul și nimic în același timp. Ai gâdilat corzile a zeci de fete și chitări și ai ignorat ce era cel mai important pentru tine. Ți-ai căutat fericirea în sute de locuri în același timp, și ai pierdut-o de fiecare dată. Ai încercat să găsești un sunet pentru fiecare moment în parte, dar nu ți-ai dat seama că ai fi putut să surzești pe parcurs.
M-aș fi putut îndrăgosti ușor de tine, dar am preferat să nu o fac. Ar fi fost mult prea greu.
Valea Electronicii
Acum 5 ani
1 comentarii:
superb!!!!!
Trimiteți un comentariu